La sfat cu psihologul român Mihaela Campion: „Cum controlăm stările de anxietate în timpul pandemiei?”
La sfat cu psihologul român Mihaela Campion: „Cum controlăm stările de anxietate în timpul pandemiei?”
Noua provocare a omenirii, astăzi, o reprezintă un dușman invizibil cu care ne luptăm orbește și de care ne este foarte frică. Stările de frică, de nesiguranță, de anxietate, reprezintă un alt dușman al ființei noastre care ne face doar rău. Avem nevoie de ajutor, iar de acest lucru nu trebuie să ne fie rușine. Avem specialiști care se ocupă de stările noastre emoționale și care ne ajută să ne simțim mai bine, acceptându-ne, cu seninătate, vulnerabilitatea noastră în fața unei situații de criză, ca cea de acum.Psihologul român, Mihaela Campion, care trăiește actualmente în Chicago, a scris pentru blogul nostru un articol despre cum să ne gestionăm anxietatea în timpul pandemiei. Noi îi mulțumim foarte mult și o așteptăm, în continuare, și cu alte articole de specialitate.
Anxietatea în timpul pandemiei COVID-19 (Novel Coronavirus)
„Trăim un moment fără precedent în epoca modernă. Acest pandemic are
multiple implicații asupra stării noastre psihologice, cu efect imediat sau mai
îndelungat. Un pandemic este un eveniment traumatic la nivel colectiv. Experiența
aceasta ne poate cauza o frică neobișnuită și exacerbată de necunoscut.
Anxietatea este produsă de modul în
care interpretăm evenimentul și nu de eveniment în sine. Gândurile și
interpretările catastrofice vor produce anxietate. Îngrijorarea este un
sentiment natural, mai ales în aceste momente. La fel de natural este să ne
oferim permisiunea de a simți sentimentele, pe care le trăim, ca fiind sentimente
umane. În același timp este benefic să nu stăm un timp îndelungat în stare de îngrijorare,
deoarece amplificarea ei conduce la anxietate.
O parte din anxietate este sănătoasă
(sau putem să o calificăm ca fiind productivă), deoarece ne ajută să fim
pro-activi și precauți, cum ar fi să ne spălăm pe mâini și să ne distanțăm
social în această perioadă a pandemiei. O altă parte a anxietății este dăunătoare,
deoarece ne atrage întru-un circuit de gânduri excesive, intrusive și chiar
catastrofice. Anxietatea (neproductivă) ne afectează capacitatea de a ne
concentra și funcționa la un nivel optim. Îngrijorarea excesivă, fiind una dintre
manifestările anxietății, ne împinge spre un cerc vicios. Cu cât ne îngrijorăm
mai mult, cu atât vrem să controlăm gândurile, care alimentează îngrijorarea, cu
ceva tangibil, cum ar fi o informație. Dar stând în fața ecranului, de exemplu,
pentru a căuta sau citi informație după informație, nu face altceva decât să
amplifice anxietatea. Este important sa fim informați de ceea ce se întâmplă, însă
nu întru-un mod excesiv. Este important să fim selectivi și să alegem
informațiile care sunt din surse verificate. Această selecție poate fi făcută
prin conștientizarea nevoii de a fi informați și în același timp a necesității
de a fi ancorați în prezent.
Cum putem să fim ancorați în momentul prezent? Avem la dispoziție tehnici ajutătoare cum ar
fi:
·
Exerciții de respirație
·
Mișcarea fizică
(dans, arte marțiale, yoga, alergat)
·
Meditația
·
Activități
practice care ne aduc satisfacție și plăcere
Anxietatea poate fi controlată și
prin menținerea unei balanțe între structură (rutină) și flexibilitate. Cum
arată această balanță?
A avea o
structură zilnică ne ajută să stăm ancorați în prezent și să avem un obiectiv. În
felul acesta gândurile provocatoare, care alimentează frica, vor fi reduse la un
nivel mai ușor de gestionat. O structură lipsită de flexibilitate (rigidă)
poate însă să amplifice anxietatea. Flexibilitatea ne ajută să ne adaptăm situației
prezente și să navigăm întru-un mod mai fluid.
Prea multă flexibilitate poate conduce la haos, cea ce amplifică
anxietatea. De aceea este recomandat, în această perioadă, să ne redefinim
rutina cât mai creativ. O balanță sănătoasă între structură și flexibilitate constă
în a avea o rutină combinată cu libertatea de a alege activități care ne aduc
plăcere.
Anxietatea poate fi redusă prin
procesare, conștientizare și schimbarea modului de gândire, din catastrofic în
non-catastrofic. Psihoterapia individuală sau de grup facilitează acest proces.
Când nu există posibilitatea sprijinului terapeutic, putem să apelăm la o
persoană apropiată și înțelegătoare. Este imperativ ca persoana, la care apelăm
pentru sprijin, să fie compasională și cu un grad de empatie ridicat. În această
perioadă de izolare este recomandat să continuăm socializarea prin diferite
modalități pe care le avem la dispoziție. Contactul uman, fiind un antidot la
stres, împreună cu exprimarea stărilor emoționale, ajută să nu ne simțim
singuri în experiența pe care o trăim.”
Psiholog: Mihaela Campion
Cine este psihologul Mihaela Campion?
Psiholog: Mihaela Campion
Cine este psihologul Mihaela Campion?
Commenti
Posta un commento